Alergia este reacţia sistemului imunitar la elemente obişnuite, banale din mediul înconjurător la care nu ar trebui să reacţioneze. Pacienţii care suferă de alergii sunt denumiţi atopici. Atopia este de fapt o predispoziţie genetică pentru a produce cantităţi mari de anticorpi de tip Ig E.
Predispoziţia genetică este factor de risc major, dacă unul din părinţi este alergic riscul estimat al copilului să fie alergic este de 25% şi creşte la 50% dacă ambii părinţi sunt alergici.
Cele mai comune surse de alergeni sunt polenurile, acarienii din praful de casa, mucegaiurile, anumite alimente, medicamentele, intepaturile de insecte si contactul cu anumite substante.Afectiunile alergice au un impact negativ asupra calitatii vietii. De exemplu, rinita alergica este una din cele mai frecvente afectiuni cronice ale copilului. Aceasta se manifesta prin stranuturi, rinoree (secretii nazale abundente) sau obstructie nazala, simptome care perturba somnul si se asociaza cu oboseala fizica , procese de invatare si memorare deficitare. De asemenea rinita alergica netratata asociaza astm, care se manifesta prin tuse, senzatie de sufocare, wheezing, scaderea tolerantei la efort, scutire de sport si asociere de obezitate. In caz de alergie alimentara este dificil de a frecventa o colectivitate, datorita reactiilor severe ce pot aparea la ingerarea accidentala a unui aliment la care copilul este alergic. Alergia pare banala in comparaţie cu patologii pe care le considerăm grave (cancer, trauma, infecţii), dar alergia poate să fie şi fatală prin reacţiile severe ce apar după înţepătura de albină sau de viespe, după ingestia anumitor alimente sau după administrarea anumitor medicamente. Asemenea reacţii severe nu sunt rare.
Odata ridicata suspiciunea unei afectiuni alergice , aceasta trebuie confirmata prin investigatii de profil specific. Precizarea alergenelor si instituirea unui tratament de specialitate este de competenta medicului alergolog.
Dr Andreea Csillag
Medic specialist alergologie si dermatovenerologie
