Angina pectorală, expresie a bolii cardiace ischemice – sau atunci când inima nu doare doar metafizic
Boala cardiacă ischemică sau cardiopatia ischemică este cauza majoră de deces la nivel mondial și reprezintă suferința cea mai de temut a miocardului (din latina modernă “myo-“: mușchi, + grecescul “kardia”: inimă = mușchiul inimii). Ea apare atunci când nu ajunge suficient sânge la miocard, generând implicit o lipsă de oxigen și nutrienți. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori din cauza îngustării vaselor care irigă inima – arterele coronare.
Cum ne dăm seama dacă există o suferință cardiacă de natură ischemică?
Durerea toracică reprezintă cel mai important simptom care trebuie să direcționeze gândirea medicală înspre o patologie de natură cardiacă sau dimpotrivă, înspre una de o severitate mult inferioară, ca de exemplu o durere de natură parietală (de ex. nevralgie intercostală). Abordarea terapeutică este diferită pentru fiecare patologie în parte.
Suferința miocardului poate să fie acută, având ca și consecință necroza miocardului – și atunci vorbim despre infarctul miocardic acut - sau cronică, ducând la limitarea tranzitorie a capacității contractile – angina pectorală stabilă de efort și la pierderea treptată a miocitelor (celulele musculare cardiace), ducând în timp la însuficiență cardiacă.
Diagnosticul diferențial al anginei pectorale este practic cel al durerii toracice, se face în principal printr-o anamneză amanunțită a pacientului. Acesta va raspunde la o serie de întrebări legate de caracterul durerii. Ulterior toate răspunsurile sunt corelate cu vârsta, sexul, factorii de risc cardiovascular ai pacientului, iar medicul il va direcționa spre anumite investigații și va iniția o terapie adecvată.
Confirmarea sau infirmarea unui diagnostic de angina pectorală
Astăzi, când tot mai mulți pacienți tind să se diagnosticheze și uneori trateze singuri, ajutați de Internet sau sfaturile prietenilor, cunosțințelor, suntem puși ca medici în fața a două extreme. Pe de-o parte avem pacienți foarte informați, care se prezintă la cabinete sau la camera de gardă cu un diagnostic conturat cumva în minte, conștienți că pot suferi de o afecțiune cardiacă cu potențial vital și care doresc un diagnostic avizat și un tratament adecvat. La extrema cealaltă se află pacienți care, obișnuiți cu greutățile vieții, considerând, în mod eronat, că pot și trebuie să îndure durerea, se tratează la domiciliu cu câte un medicament de la soț/soție, vecin etc., sau chiar fac tot posibilul pentru a ignora simptomele. Acestia ajung să ceară o părere medicală specializată de multe ori foarte târziu, după ce boală a afectat în mod iremediabil cordul. Mi s-a întâmplat să aud de câteva ori în gardă pacienți prezentați tardiv după ce au suferit un infarct miocardic acut spunând ca nu au venit mai devreme la spital pentru că au auzit “undeva” că “inima nu doare”. Un mit extrem de nociv și neadevărat! Inima doare, iar atunci când doare trebuie să apelăm la medic! Ceea ce e și mai complicat e faptul că sunt situații când există suferință ischemică fără ca pacientul să simtă durerea – pacienții diabetici fiind cei mai de seamă reprezentanții ai acestei categorii de bolnavi. La ei simptomele pot sa includă o oboseală mai accentuată, palpitații, transpirații, astenie – simptome numite echivalențe anginoase.
Durerea care apare cel mai frecvent în mijlocul pieptului (retrosternal), care deseori iradiază (“merge”) în brațe, mai frecvent în umărul și brațul stâng, în gât, mandibulă, uneori în epigastru (zona stomacului) și mai rar, la nivelul toracelui posterior (spatelui), care apare în condiții de efort, frig sau stress emoțional și dispare în câteva minute la repaus sau la nitroglicerină sunt caracteristici ale anginei pectorale de efort. În aceste circumstanțe se impune un consult cardiologic.
De reținut faptul că o durere care are aceste caracteristici (localizare, debut), dar care are o durată prelungită (peste 20 minute), impune apelarea 112 - Serviciului de Urgență, putând fi vorba despre un infarct miocardic acut!!!
Dr. Andra-Maria Bebeșelea, Medic Specialist Cardiolog, Asistent Universitar, Doctorand Medicină
