Somnul este una dintre funcțiile esențiale ale vieții, fiind necesar pentru buna funcționare a întregului organism, n special a sistemului nervos. Durata normală a somnului este de 7-8 ore, deși unele persoane pot avea nevoie de 10-12 ore de somn, iar altele de numai 4-5 ore pentru a se simți odihnite. Odată cu înaintarea în vârstă, numărul orelor de somn scade, iar somnul devine mai puțin odihnitor.

Insomnia se referă la dificultatea de a adormi sau la trezirea în timpul nopții, urmată de adormire dificilă, trezirea greoaie dimineața, somn agitat sau coșmaruri, mișcări ale corpului sau crampe musculare, toate acestea ducând la o stare permanentă de oboseală sau somnolență în timpul zilei, nervozitate și concentrare dificilă la îndeplinirea activităților cotidiene. În multe situații, nu este vorba de o insomnie “adevărată”, ci de idei sau obiceiuri greșite legate de somn. Unele persoane afirmă că au insomnie atunci când dorm mai puțin decât și-ar fi dorit, deși durata somnului este suficientă pentru vârsta și activitatea lor. Alte persoane se plâng că adorm târziu deși se trezesc la o oră mai târzie. Angajații care lucrează în schimburi adorm cu dificultate deoarece ciclul lor somn-veghe este perturbat. Unele persoane traversează perioade dificile de viață, consumă cafea, fumează mult sau lucrează până seara târziu, împiedicând sistemul nervos să se relaxeze înainte de culcare. Insomnia poate fi însă și un semn al unor tulburări ale sistemului nervos, respirator, osteo-articular etc.

Primul pas pentru tratarea și prevenirea insomniei începe cu respectarea unor reguli simple, accesibile oricui: Să se trezească dimineața la aceeași oră, chiar dacă este o zi liberă; Să stea în pat numai atunci când intenționează să doarmă; Să evite somnul de prânz sau “ațipeala” în timpul zilei; Să petreacă cât mai mult timp în aer liber, la lumină naturală (lumina fiind un factor esențial în reglarea ritmului somn-veghe); Să facă mișcare cât mai mult (în limitele stării de sănătate) pentru a stimula circulația sângelui la nivelul creierului; Să nu consume în a doua parte a zilei substanțe care stimulează sistemul nervos (cafea, alcool, nicotină, ciocolată, anumite medicamente care pot produce insomnie – acestea putând fi administrate dimineața sau la prânz, cu acordul mediului curant); Să evite mesele copioase, la ore târzii; Să evite efortul fizic și stările de concentrare crescută, tensiune sau emoție în cursul serii (certuri în familie, unele programe TV, lecturi sau activități intelectuale solicitante).

Persoanele care au perioade de insomnie îndelungate sau repetate ar trebui să consulte medicul psihiatru pentru a preveni instalarea stării de epuizare a organismului și pentru a identifica situațiile în care insomnia este consecința unei tulburări a sistemului nervos sau a altor organe.

Șef lucrări Dr. SANDA DURA, medic specialist psihiatru

Articole asemanatoare

Recuperarea activa a pacientului

Recuperarea activa a pacientului

Informatii privind recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia si elemente principale de luptă împotriva durerii ...

Material informativ cu privire la educatia sanitara si preventiva

Material informativ cu privire la educatia sanitara si preventiva

Elemente de educație sanitară și preventive: igiena personală, activitate şi odihnă, alimentație sănătoasă ...

CANCERUL DE PROSTATA O PROVOCARE A SECOLULUI XXI

CANCERUL DE PROSTATA O PROVOCARE A SECOLULUI XXI

Daca in secolul supervitezei si a descoperirilor genetice si moleculare in cancer vorbim de o crestere a numarului de imbolnaviri si decese ...

Convulsiile febrile

Convulsiile febrile

Dr RALUCA COSTEA, medic specialist neurologie pediatrica, s-a alaturat echipei de medici din cadrul Clinicii MISAN MED ...

Fondul European de Dezvoltare Regională, a Guvernului României, a Programului Operaţional Regional 2014-2020 și Instrumentelor Structurale.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României