RINITA ALERGICĂ

Rinita alergică (RA) este definită clinic ca o afecţiune simptomatică a mucoasei nazale, indusă de inflamaţia IgE - mediate după expunerea la alergeni.
Simptome: rinoree apoasă, prurit nazal, obstrucţia nazală şi strănutul în salve (~25 ori) cu o durată de cel puţin o oră, în majoritatea zilelor, revesibilă spontan sau sub tratament. Conjuctivita alergică însoţeşte RA în ~50% din cazuri fiind o asociere tipică în alergia sezonieră la polen; iar peste 70% din pacienţii cu rinită alergică au astm bronşic alergic.
Diagnosticul de polinoză este de obicei evident şi se pune pe baza apariţiei simptomelor: strănut, rinoree, nas înfundat, prurit ocular, nazal, al palatului moale, lacrimare şi la unii pacienţi respiraţie şuierătoare cu senzaţie de constricţie toracică (astm alergic sezonier).
Simptomele cronice de nas înfundat cu rinoree, strănut sugerează diagnosticul de rinită cronică persistent (perenă). Totuşi se face diagnosticul diferenţial cu alte cauze (infecţii, defecte anatomice. Cea mai comună cauză este praful de casă (acarieni) şi alergeni de origine animală (câini, pisici, animale de companie). Alergia la praf se accentuează în funcţie de momentul zilei (se accentuează noaptea şi dimineaţa devreme) sau cu anotimpul, cu un anumit loc (la lucru sau acasă), cu adminisrarea de betablocante sau aspirină.
Polenizarea la noi în ţară cuprinde sfârşitul iernii şi primăvara timpurie când înfloresc arborii (arini, aluni şi mesteacăni (decembrie-aprilie) după care urmează unii pomi fructiferi, castan salcâm, soc, tei, polen de graminee (iarbă de gazon) polenul de ierburi (parietaria, artenisia, ambrozia). O nouă sursă sunt plantele ornamentale din păduri şi parcuri.
Pacienţii cu rinită alergică pot prezenta simptome la nivelul cavităţii bucale (prurit, edem, eritem) la ingestia unor fructe sau legume (cross reactivitate între polen şi diferite alimente).
Diagnosticul se poate confirma prin teste cutanate (prik test) determinarea anticorpilor Ig în sânge eczemă severă sau pacientul ia antihistaminice).
Pacientul cu polinoză trebuie să evite plimbările în parcuri sau spaţii larg deschise (în special seara când cantitatea de polen este maximum) folosirea ochelarilor de soare, închiderea geamurilor la maşini, închiderea ferestrelor înainte de culcare. Pentru evitarea mucegaiurilor este necesară o bună ventilare a încăperilor umede, evitarea plantelor în casă şi a covoarelor în baie şi bucătărie; familia pacienţilor alergici trebuie sfătuite să nu ţină animale cu blană în casă; în ceea ce priveşte acarieni ei se alfă în saltele, perne, cuverturi, covoare, tapiţerii.
Tratamentul se face în funcţie de gravitate simptomelor: AH + corticosteroizi pentru obsturcţie nazală. Imunoterapia presupune administararea repetată a unui alergen în doze crescânde ceea ce ameliorează simptomele prin inducţia unei toleranţe imunologige specific.

Dr. CRISTEA MIOARA, Medic Primar Alergologie şi Imunologie Clinică

Articole asemanatoare

Angina pectorală, expresie a bolii cardiace ischemice

Angina pectorală, expresie a bolii cardiace ischemice

Angina pectorală, expresie a bolii cardiace ischemice – sau atunci când inima nu doare doar metafizic  

Psihologia o solutie pentru provocarile personale si profesionale pe care le traim

Psihologia o solutie pentru provocarile personale si profesionale pe care le traim

LICA-NIYCUI BIANCA Psiholog Specialist – Psihologia Muncii si Organizationala/ PsihologiaTransporturilor

Hipertrofia Benigna de Prostata (HBP)

Hipertrofia Benigna de Prostata (HBP)

Dr. SUVAIALA MARIAN , MEDIC SPECIALIST UROLOGIE  

ALERGIA

ALERGIA

Dr Andreea Csillag Medic specialist alergologie si dermatovenerologie

Fondul European de Dezvoltare Regională, a Guvernului României, a Programului Operaţional Regional 2014-2020 și Instrumentelor Structurale.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României